Psalmi 42
- 1. (Un psalm al lui David, spre inteleptire fiilor lui Core.) In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule.
- 2. Insetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; cand voi veni si ma voi arata fetei lui Dumnezeu?
- 3. Facutu-mi-s-au lacrimile mele paine ziua si noaptea, cand mi se zicea mie in toate zilele: "Unde este Dumnezeul tau?"
- 4. De acestea mi-am adus aminte cu revarsare de inima, cand treceam cu multime mare spre casa lui Dumnezeu, in glas de bucurie si de lauda si in sunet de sarbatoare.
- 5. Pentru ce esti mahnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi? Nadajduieste in Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mantuirea fetei mele este Dumnezeul meu.
- 6. In mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta imi voi aduce aminte de Tine, din pamantul Iordanului si al Ermonului, din muntele cel mic.
- 7. Adanc pe adanc cheama in glasul caderilor apelor Tale. Toate talazurile si valurile Tale peste mine au trecut.
- 8. Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cantare Lui de la mine.
- 9. Rugaciunea Dumnezeului vietii mele, spune-voi lui Dumnezeu: "Sprijinitorul meu esti Tu, pentru ce m-ai uitat? Pentru ce umblu mahnit cand ma necajeste vrajmasul meu?"
- 10. Cand se sfaramau oasele mele ma ocarau asupritorii mei. Cand imi ziceau mie in toate zilele: "Unde este Dumnezeul tau?"
- 11. Pentru ce esti mahnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi? Nadajduieste in Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mantuirea fetei mele este Dumnezeul meu.