Cartea lui Iov 29

• 1. Apoi Iov a mers mai departe cu pildele sale si a zis:
• 2. "O, daca as fi inca o data ca in lunile de mai inainte, ca in zilele cand Dumnezeu ma ocrotea,
• 3. Ca atunci cand El tinea stralucitoare deasupra capului meu candela Sa si, luminat de ea, eu strabateam prin intuneric!
• 4. De ce nu sunt inca o data ca in zilele toamnei mele, cand Dumnezeu tinea parte cortului meu,
• 5. Cand Cel Atotputernic era inca cu mine si imprejurul meu stateau feciorii mei,
• 6. Iar picioarele mele se scaldau in lapte si stanca aspra izvora pentru mine paraie de untdelemn?
• 7. Atunci cand ieseam la poarta de sus a cetatii si asezam in piata scaunul meu,
• 8. Tineretul, vazandu-ma, se ascundea cu sfiala, iar cei batrani se ridicau in picioare si ramaneau asa.
• 9. Fruntasii poporului isi opreau cuvantarile si isi puneau mana la gura.
• 10. Glasul capeteniilor scadea si limba lor se lipea de cerul gurii.
• 11. Caci urechea care ma auzea ma fericea si ochiul care ma vedea imi dadea mare marturie.
• 12. Fiindca scapam de pieire pe cel sarman care striga dupa ajutor si pe orfanul fara sprijin.
• 13. Binecuvantarile celui ce era gata sa piara veneau asupra-mi si umpleam de bucurie inima vaduvei.
• 14. Ma imbracam intru dreptate, ca intr-un vesmant si judecata mea cea dreapta era mantia mea si turbanul meu.
• 15. Eram ochii celui orb si piciorul celui schiop;
• 16. Eram tatal celor neputinciosi si cercetam cu sarguinta pricinile care imi erau necunoscute.
• 17. Sfaramam falcile nelegiuitului si smulgeam prada din dintii lui.
• 18. Si imi ziceam: Voi adormi in cuibul meu si ca pasarea Phoenix voi inmulti zilele mele.
• 19. Radacina mea se va rasfira pe langa apa si roua se va lasa, noaptea, peste ramurile mele.
• 20. Slava mea va intineri neincetat si arcul meu se va innoi in mana mea.
• 21. Oamenii ma ascultau si stateau fara grai si asteptau sa auda sfatul meu.
• 22. Dupa ce le vorbeam eu, ei nu mai spuneau nimic si cuvantul meu cadea asupra lor picatura cu picatura.
• 23. Ma asteptau precum astepti ploaia si cascau gura lor, ca pentru bura de primavara.
• 24. Daca le suradeam, nu-si credeau ochilor si surasul meu nu-l lasau sa se piarda.
• 25. Le aratam care este dreapta cale si stateam mereu in fruntea lor, stateam ca un imparat, intre ostasii sai si, oriunde-i duceam, ei veneau dupa mine.