Cartea lui Iov 19

• 1. Atunci Iov a inceput sa vorbeasca si a zis:
• 2. "Cata vreme veti intrista voi sufletul meu si ma veti zdrobi cu cuvantarile voastre?
• 3. Iata a zecea oara de cand ma batjocoriti. Nu va este rusine ca va purtati asa?
• 4. Chiar daca ar fi adevarat ca am pacatuit, greseala mea este pe capul meu.
• 5. Iar daca voi va faceti tari si mari impotriva mea si-mi scoateti ochii cu ticalosia mea,
• 6. Sa stii ca Dumnezeu este Cel ce ma urmareste si ca El m-a invaluit cu latul Sau.
• 7. Daca strig de multa-apasare, nu primesc nici un raspuns; tip in gura mare, dar nimeni nu-mi face dreptate.
• 8. El a astupat calea mea, ca sa nu mai trec pe ea, si a acoperit cu bezna toate drumurile mele.
• 9. M-a dezbracat de marirea mea si mi-a smuls cununa de pe cap.
• 10. M-a daramat de jur imprejur si sunt in ceasul mortii si nadejdea mea a scos-o din radacina ca pe un copac.
• 11. Aprins-a impotriva mea mania Sa si m-a luat drept dusmanul Sau.
• 12. Hoardele Sale sosesc gramada, isi fac drum pana la mine si pun tabara de jur imprejurul cortului meu.
• 13. A departat pe fratii mei de langa mine si cunoscutii mei isi intorc fata cand ma vad.
• 14. Rudele mele au pierit, casnicii mei au uitat de mine.
• 15. Cei ce locuiau impreuna cu mine si slujnicele mele se uita la mine ca la un strain; sunt in ochii lor ca unul venit din alta tara.
• 16. Chem pe sluga mea si nu-mi raspunde, macar ca o rog cu gura mea.
• 17. Suflarea mea a ajuns nesuferita pentru femeia mea si am ajuns sa miros greu pentru fiii cei nascuti din coapsele mele.
• 18. Pana si copiii imi arata dispret; cand ma scol, vorbesc pe seama mea.
• 19. Toti sfetnicii mei cei mai de aproape ma urgisesc si aceia pe care ii iubeam s-au intors impotriva mea.
• 20. Oasele mele ies afara din piele si nu mi-au mai ramas tefere decat gingiile.
• 21. Mila fie-va de mine, aveti mila de mine, o, voi, prietenii mei, caci mana lui Dumnezeu m-a lovit!
• 22. De ce ma prigoniti cu urgia lui Dumnezeu si nu va mai saturati de carnea mea?
• 23. Cit as vrea ca vorbele mele sa fie scrise, cat as vrea sa fie sapate pe arama.
• 24. Sa fie sapate pe veci, cu un condei de fier si de plumb, intr-o stanca!
• 25. Dar eu stiu ca Rascumparatorul meu este viu ti ca El, in ziua cea de pe urma, va ridica iar din pulbere aceasta piele a mea ce se destrama.
• 26. Si afara din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu.
• 27. Pe El Il voi vedea si ochii mei Il vor privi, nu ai altuia. Si de dorul acesta maruntaiele mele tanjesc in mine.
• 28. Iar daca ziceti: Cum il vom urmari si ce pricina de proces vom gasi noi in el?
• 29. Temeti-va de sabie, pentru voi insiva, cand mania va izbucni impotriva greselii voastre. Si atunci veti invata ca este o judecata!"