Psalmii 141
- 1. (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem: vino degraba la mine! Ia aminte la glasul meu, cand Te chem!
- 2. Ca tamaia sa fie rugaciunea mea inaintea Ta, si ca jertfa de seara sa fie ridicarea mainilor mele!
- 3. Pune, Doamne, o straja inaintea gurii mele si pazeste usa buzelor mele!
- 4. Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate, impreuna cu oamenii care fac raul, si sa nu mananc din ospetele lor!
- 5. Loveasca-ma cel neprihanit, caci lovirea lui imi este binevenita; pedepseasca-ma, caci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Sa nu-mi intorc capul de la ea: dar rugaciunea mea se va inalta intruna impotriva rautatii lor.
- 6. Cand li se vor pravali judecatorii de-a lungul stancilor, atunci vor asculta cuvintele mele si vor vedea ca sunt placute.
- 7. Cum se brazdeaza si se spinteca pamantul, asa ni se risipesc oasele la gura mormantului.
- 8. De aceea, catre Tine, Doamne Dumnezeule, imi indrept ochii, la Tine caut adapost; nu-mi parasi sufletul!
- 9. Pazeste-ma de cursa pe care mi-o intind ei si de piedicile celor ce fac raul!
- 10. Sa cada cei rai in laturile lor, in timp ce eu sa scap!