Psalmii 137
- 1. Pe malurile raurilor Babilonului sedeam jos si plangeam, cand ne aduceam aminte de Sion.
- 2. In salciile din tinutul acela ne atarnaseram harpele.
- 3. Caci acolo, biruitorii nostri ne cereau cantari, si asupritorii nostri ne cereau bucurie, zicand: "Cantati-ne cateva din cantarile Sionului!" -
- 4. Cum sa cantam noi cantarile Domnului pe un pamant strain?
- 5. Daca te voi uita, Ierusalime, sa-si uite dreapta mea destoinicia ei!
- 6. Sa mi se lipeasca limba de cerul gurii, daca nu-mi voi aduce aminte de tine, daca nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
- 7. Adu-Ti aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, in ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: "Radeti-l, radeti-l din temelii!"
- 8. Ah! fiica Babilonului, sortita pustiirii, ferice de cine-ti va intoarce la fel raul pe care ni l-ai facut!
- 9. Ferice de cine va apuca pe pruncii tai si-i va zdrobi de stanca!