Judecatorii 21
- 1. Barbatii lui Israel jurasera la Mitpa, zicand: "Niciunul din noi sa nu-si dea fata dupa un beniamit."
- 2. Poporul a venit la Betel si a stat inaintea lui Dumnezeu pana seara. Au ridicat glasul, au varsat multe lacrimi
- 3. si au zis: "Doamne Dumnezeul lui Israel, pentru ce s-a intamplat asa ceva in Israel: sa lipseasca astazi o semintie intreaga din Israel?"
- 4. A doua zi, poporul s-a sculat dis-de-dimineata; au zidit acolo un altar si au adus arderi de tot si jertfe de multumire.
- 5. Copiii lui Israel au zis: "Cine dintre toate semintiile lui Israel nu s-a suit la adunare inaintea Domnului?" Caci facusera un juramant mare impotriva oricui nu s-ar sui la Domnul, la Mitpa, si zisesera: "Sa fie pedepsit cu moartea."
- 6. Copiilor lui Israel le parea rau de fratele lor Beniamin si ziceau: "Astazi a fost nimicita o semintie din Israel.
- 7. Cum sa facem rost de neveste celor ce au ramas cu viata, fiindca am jurat pe Domnul sa nu le dam fetele noastre de neveste?"
- 8. Ei au zis deci: "Este cineva dintre semintiile lui Israel care sa nu se fi suit la Domnul, la Mitpa?" Si nimeni din Iabes, din Galaad, nu venise in tabara, la adunare.
- 9. Au facut numaratoarea poporului, si nu era acolo niciunul din locuitorii din Iabes, din Galaad.
- 10. Atunci adunarea a trimis impotriva lor douasprezece mii de ostasi, dandu-le porunca aceasta: "Duceti-va si treceti prin ascutisul sabiei pe locuitorii din Iabes, din Galaad, cu femeile si copiii.
- 11. Iata ce sa faceti: sa nimiciti cu desavarsire orice barbat si orice femeie care a cunoscut impreunarea cu barbat."
- 12. Au gasit intre locuitorii din Iabes, din Galaad, patru sute de fete fecioare, care nu se culcasera cu barbat, si le-au adus in tabara la Silo; care este in tara Canaanului."
- 13. Toata adunarea a trimis soli sa vorbeasca fiilor lui Beniamin care erau la stanca Rimon si sa le vesteasca pacea.
- 14. In timpul acela beniamitii s-au intors si li s-au dat de neveste acelea pe care le lasasera cu viata din femeile din Iabes, din Galaad. Dar nu erau destule.
- 15. Poporului ii parea rau de Beniamin, caci Domnul facuse o spartura in semintiile lui Israel.
- 16. Batranii adunarii au zis: "Cum sa facem rost de neveste pentru cei ramasi, caci femeile lui Beniamin au fost nimicite?"
- 17. Si au zis: "Cei ce au mai ramas din Beniamin sa-si pastreze mostenirea, ca sa nu se stearga o semintie din Israel.
- 18. Dar noi nu putem sa dam pe fetele noastre dupa ei, caci copiii lui Israel au jurat, zicand: "Blestemat sa fie cine va da o nevasta unui beniamit!"
- 19. Si au zis: "Iata, in fiecare an este o sarbatoare a Domnului la Silo, care este la miazanoapte de Betel, la rasaritul drumului care suie din Betel la Sihem, si la miazazi de Lebona."
- 20. Apoi au dat urmatoarea porunca fiilor lui Beniamin: "Duceti-va si stati la panda in vii.
- 21. Uitati-va, si cand veti vedea pe fetele din Silo iesind sa joace, sa iesiti din vii, sa va luati fiecare cate o nevasta din fetele din Silo si sa va duceti in tara lui Beniamin.
- 22. Daca parintii sau fratii lor vor veni sa se planga la noi, le vom spune: "Dati-ni-le noua, caci n-am luat cate o nevasta de fiecare in razboi. Nu voi li le-ati dat: numai atunci ati fi vinovati."
- 23. Fiii lui Beniamin au facut asa: si-au luat neveste, dupa numarul lor, dintre jucatoarele pe care le-au rapit; apoi au plecat si s-au intors in mostenirea lor; au zidit iarasi cetatile si au locuit acolo.
- 24. Si, in acelasi timp, copiii lui Israel au plecat de acolo fiecare in semintia lui si in familia lui si s-a intors fiecare in mostenirea lui.
- 25. Pe vremea aceea, nu era imparat in Israel, fiecare facea ce-i placea.