Isaia 64
- 1. O! de ai despica cerurile si Te-ai cobori, s-ar topi muntii inaintea Ta
- 2. ca de un foc care aprinde vreascurile, ca de un foc care face apa sa dea in clocot! Ti-ar cunoaste atunci vrajmasii Numele si ar tremura neamurile inaintea Ta!
- 3. Cand ai facut minuni la care nu ne asteptam, Te-ai coborat, si muntii s-au zguduit inaintea Ta
- 4. cum niciodata nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu-se si cum nici n-a vazut vreodata ochiul asa ceva: anume ca un alt dumnezeu afara de Tine sa fi facut asemenea lucruri pentru cei ce se incred in el.
- 5. Tu iesi inaintea celor ce implinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umbla in caile Tale si isi aduc aminte de Tine. Dar Te-ai maniat, pentru ca am pacatuit: vom suferi noi vesnic sau putem fi mantuiti?
- 6. Toti am ajuns ca niste necurati, si toate faptele noastre bune sunt ca o haina manjita. Toti suntem ofiliti ca o frunza, si nelegiuirile noastre ne iau ca vantul.
- 7. Nu este nimeni care sa cheme Numele Tau sau care sa se trezeasca si sa se alipeasca de Tine: de aceea ne-ai ascuns fata Ta si ne lasi sa pierim din pricina nelegiuirilor noastre.
- 8. Dar, Doamne, Tu esti Tatal nostru; noi suntem lutul, si Tu, olarul care ne-ai intocmit: suntem cu totii lucrarea mainilor Tale.
- 9. Nu Te mania prea mult, Doamne, si nu-Ti aduce aminte in veci de nelegiuire! Priveste, dar, spre noi, caci toti suntem poporul Tau.
- 10. Cetatile Tale cele sfinte sunt pustii; Sionul este pustiu, Ierusalimul, o pustietate!
- 11. Casa noastra cea sfanta si slavita, in care parintii nostri cantau laudele Tale, a ajuns prada flacarilor, si tot ce aveam mai scump a fost pustiit.
- 12. Dupa toate acestea, Te vei opri Tu, Doamne? Vei tacea Tu oare si ne vei intrista nespus de mult?