Isaia 25
- 1. Doamne, Tu esti Dumnezeul meu; pe Tine Te voi inalta! Laud Numele Tau, caci ai facut lucruri minunate; planurile Tale facute mai dinainte s-au implinit cu credinciosie.
- 2. Caci ai prefacut cetatea (Babilon) intr-un morman de pietre, cetatuia cea tare, intr-o gramada de daramaturi; cetatea cea mare a strainilor este nimicita, si niciodata nu va mai fi zidita.
- 3. De aceea Te slavesc popoarele puternice, si cetatile neamurilor puternice se tem de Tine.
- 4. Caci Tu ai fost un loc de scapare pentru cel slab, un loc de scapare pentru cel nenorocit in necaz, un adapost impotriva furtunii, un umbrar impotriva caldurii; caci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbeste in zid.
- 5. Cum domolesti caldura intr-un pamant arzator, asa ai domolit zarva strainilor; cum este inabusita caldura de umbra unui nor, asa au fost inabusite cantarile de biruinta ale asupritorilor. -
- 6. Domnul ostirilor pregateste tuturor popoarelor, pe muntele acesta, un ospat de bucate gustoase, un ospat de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de maduva, de vinuri vechi si limpezite.
- 7. Si, pe muntele acesta, inlatura marama care acopera toate popoarele si invelitoarea care infasoara toate neamurile;
- 8. nimiceste moartea pe vecie: Domnul Dumnezeu sterge lacrimile de pe toate fetele si indeparteaza de pe tot pamantul ocara poporului Sau; da, Domnul a vorbit.
- 9. In ziua aceea vor zice: "Iata, acesta este Dumnezeul nostru in care aveam incredere ca ne va mantui. Acesta este Domnul in care ne incredeam; acum, sa ne inveselim si sa ne bucuram de mantuirea Lui!"
- 10. Caci mana Domnului se odihneste pe muntele acesta; dar Moabul este calcat in picioare pe loc, cum este calcat in picioare paiul in balegar.
- 11. In mijlocul acestei baltoace, el isi intinde mainile, cum le intinde inotatorul ca sa inoate; dar Domnul ii doboara mandria si face de nimica dibacia mainilor lui.
- 12. El surpa, prabuseste intariturile inalte ale zidurilor tale, le prabuseste la pamant, in tarana.