Isaia 10
- 1. "Vai de cei ce rostesc hotarari nelegiuite si de cei ce scriu porunci nedrepte
- 2. ca sa nu faca dreptate saracilor si sa rapeasca dreptul nenorocitilor poporului Meu, ca sa faca pe vaduve prada lor si sa jefuiasca pe orfani!
- 3. Ce veti face voi in ziua pedepsei si a pieirii, care va veni din departare peste voi? La cine veti fugi dupa ajutor si unde va veti lasa bogatia?
- 4. Unii vor fi ingenuncheati intre cei prinsi in razboi, iar altii vor cadea intre cei morti." Cu toate acestea, mania Lui nu se potoleste, si mana Lui tot intinsa este.
- 5. "Vai de asirian - zice Domnul - nuiaua maniei Mele, care poarta in mana toiagul urgiei Mele!
- 6. I-am dat drumul impotriva unui neam nelegiuit, l-am trimis impotriva unui popor pe care sunt maniat, ca sa-l prade si sa-l jefuiasca, sa-l calce in picioare ca noroiul de pe ulite.
- 7. Dar el nu judeca asa si nu acesta este gandul inimii lui; ci el nu se gandeste decat sa nimiceasca, decat sa prapadeasca neamurile cu gramada.
- 8. Caci el zice: "Nu sunt voievozii mei tot atatia imparati?
- 9. Nu s-a intamplat cu Calno la fel ca si cu Carchemisul? Nu s-a intamplat cu Hamatul ca si cu Arpadul? Nu s-a intamplat Samariei la fel ca Damascului?
- 10. Dupa cum mana mea a pus stapanire pe imparatiile idolilor (unde erau mai multe icoane decat la Ierusalim si in Samaria),
- 11. cum am facut Samariei si idolilor ei, nu voi face si Ierusalimului si icoanelor lui?"
- 12. "Dar, dupa ce Domnul Isi va implini toata lucrarea Lui pe muntele Sionului si la Ierusalim, voi pedepsi - zice Domnul - pe imparatul Asiriei pentru rodul inimii lui ingamfate si pentru trufia privirilor lui semete,
- 13. caci el a zis: "Prin puterea mainii mele am facut aceste lucruri si prin intelepciunea mea - caci sunt priceput - am impins inapoi hotarele popoarelor si le-am jefuit vistieriile, si, ca un viteaz, am dat jos pe cei ce sedeau pe scaunele lor de domnie;
- 14. am pus mana pe bogatiile popoarelor ca pe un cuib si cum se strang niste oua parasite, asa am strans eu tot pamantul: niciunul n-a miscat vreo aripa, nici n-a deschis ciocul ca sa ciripeasca."
- 15. Se faleste oare securea impotriva celui ce se slujeste de ea? Sau se mandreste ferastraul fata de cel ce-l manuieste? Ca si cum nuiaua ar misca pe cel ce o ridica, parca toiagul ar ridica pe cel ce nu este de lemn!
- 16. De aceea, Domnul Dumnezeul ostirilor va trimite ofilirea prin razboinicii lui cei voinici; si intre alesii lui va izbucni un parjol, ca parjolul unui foc.
- 17. Lumina lui Israel se va preface in foc, si Sfantul lui intr-o flacara care va mistui si va arde spinii si maracinii lui, intr-o zi.
- 18. Va arde, trup si suflet, stralucirea padurii si campiilor lui, de va fi ca un bolnav care cade in lesin.
- 19. Ceilalti copaci din padurea lui vor putea fi numarati, si un copil le-ar putea scrie numarul.
- 20. In ziua aceea, ramasita lui Israel si cei scapati din casa lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce ii lovea; ci se vor sprijini cu incredere pe Domnul, Sfantul lui Israel.
- 21. O ramasita, ramasita lui Iacov, se va intoarce la Dumnezeul cel puternic.
- 22. Chiar daca poporul tau, Israele, ar fi ca nisipul marii, totusi numai o ramasita se va intoarce, caci nimicirea este hotarata, facand sa se reverse dreptatea.
- 23. Si nimicirea aceasta care a fost hotarata, Domnul Dumnezeul ostirilor o va aduce la indeplinire in toata tara.
- 24. Totusi asa vorbeste Domnul Dumnezeul ostirilor: "Poporul Meu, care locuiesti in Sion, nu te teme de asirian; da, el te loveste cu nuiaua si isi ridica toiagul asupra ta cum faceau egiptenii.
- 25. Dar, peste putina vreme, pedeapsa va inceta, si mania Mea se va intoarce impotriva lui, ca sa-l nimiceasca."
- 26. Domnul ostirilor va invarti biciul impotriva lui, cum a lovit pe Madian la stanca Oreb; si Isi va mai ridica toiagul o data asupra marii, ca odinioara in Egipt.
- 27. In ziua aceea se va lua povara lui de pe umarul tau, si jugul lui, de pe gatul tau, ba inca jugul va crapa de grasime.
- 28. El vine asupra Aiatului, strabate Migronul, isi lasa calabalacul la Micmas.
- 29. Trec trecatoarea, se culca la Gheba; Rama tremura, Ghibeea lui Saul o ia la fuga. -
- 30. Ridica-ti glasul, fiica Galimului! Ia seama, Lais! Vai de tine, Anatot! -
- 31. Madmena se imprastie, locuitorii din Ghebim fug.
- 32. Inca o zi de oprire la Nob, si ameninta cu mana lui muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului.
- 33. Iata, Domnul Dumnezeul ostirilor taie cracile cu putere; cei mai mari sunt taiati, cei mai inalti sunt doborati.
- 34. Da jos cu fierul crangul padurii, si Libanul cade sub mana Celui Puternic.