Faptele Apostolilor 28
- 1. Dupa ce am scapat de primejdie, am aflat ca ostrovul se chema Malta.
- 2. Barbarii ne-au aratat o bunavointa putin obisnuita; ne-au primit pe toti la un foc mare, pe care-l aprinsesera din pricina ca ploua si se lasase un frig mare.
- 3. Pavel stransese o gramada de maracini si-i pusese pe foc; o naparca a iesit afara din pricina caldurii si s-a lipit de mana lui.
- 4. Barbarii, cand au vazut naparca spanzurata de mana lui, au zis unii catre altii: "Cu adevarat omul acesta este un ucigas, caci "Dreptatea" nu vrea sa-l lase sa traiasca, macar ca a fost scapat din mare."
- 5. Pavel a scuturat naparca in foc si n-a simtit niciun rau.
- 6. Oamenii aceia se asteptau sa-l vada umflandu-se sau cazand deodata mort; dar, dupa ce au asteptat mult si au vazut ca nu i se intampla niciun rau, si-au schimbat parerea si ziceau ca este un zeu.
- 7. In imprejurimi erau mosiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit si ne-a ospatat cu cea mai mare bunavointa trei zile.
- 8. Tatal lui Publius zacea atunci in pat, bolnav de friguri si de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus mainile peste el si l-a vindecat.
- 9. Atunci au venit si ceilalti bolnavi din ostrovul acela si au fost vindecati.
- 10. Ni s-a dat mare cinste; si, la plecarea noastra cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.
- 11. Dupa o sedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria care iernase in ostrov si care purta semnul Dioscurilor.
- 12. Am ajuns la Siracusa si am ramas acolo trei zile.
- 13. De acolo, am mers inainte pe langa coasta si am venit la Regio; iar a doua zi, fiindca sufla vantul de miazazi, dupa doua zile am venit la Puzole,
- 14. unde am dat peste niste frati care ne-au rugat sa mai ramanem sapte zile cu ei. Si asa am ajuns la Roma.
- 15. Din Roma ne-au iesit inainte, pana in "Forul lui Apiu" si pana la "Cele trei carciumi", fratii care auzisera despre noi. Cand i-a vazut Pavel, a multumit lui Dumnezeu si s-a imbarbatat.
- 16. Cand am ajuns la Roma, sutasul a dat pe cei intemnitati capitanului strajerilor palatului, iar lui Pavel i s-a ingaduit sa ramana intr-un loc deosebit, cu un ostas care-l pazea.
- 17. Dupa trei zile, Pavel a chemat pe mai marii iudeilor; si, cand s-au adunat, le-a zis: "Fratilor, fara sa fi facut ceva impotriva norodului sau obiceiurilor parintilor nostri, am fost bagat la inchisoare in Ierusalim, si de acolo am fost dat in mainile romanilor.
- 18. Dupa ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gand sa-mi dea drumul, pentru ca nu era in mine nicio vina vrednica de moarte.
- 19. Dar iudeii s-au impotrivit, si am fost silit sa cer sa fiu judecat de cezar, fara sa am de altfel niciun gand sa parasc neamul meu.
- 20. De aceea, v-am chemat sa va vad si sa vorbesc cu voi; caci din pricina nadejdii lui Israel port eu acest lant."
- 21. Ei i-au raspuns: "Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine si n-a venit aici niciun frate care sa fi spus sau sa fi vorbit ceva rau despre tine.
- 22. Dar am vrea sa auzim parerea ta, pentru ca stim ca partida aceasta pretutindeni starneste impotrivire."
- 23. I-au hotarat o zi si au venit mai multi la locuinta lui. Pavel le-a vestit Imparatia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi si a cautat sa-i incredinteze, prin Legea lui Moise si prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea tinea de dimineata pana seara.
- 24. Unii au crezut ce le spunea el, iar altii n-au crezut.
- 25. Fiindca ei au plecat acasa in neintelegere unii cu altii, Pavel n-a adaugat decat aceste vorbe: "Bine a spus Duhul Sfant prin prorocul Isaia catre parintii vostri,
- 26. cand a zis: "Du-te la poporul acesta si zi-i: "Veti auzi cu urechile voastre, si nu veti intelege; cu ochii vostri veti privi, si nu veti vedea.
- 27. Caci inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima, sa se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec."
- 28. Sa stiti, dar, ca mantuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisa neamurilor, si o vor asculta."
- 29. Cand a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei.
- 30. Pavel a ramas doi ani intregi intr-o casa pe care o luase cu chirie. Primea pe toti care veneau sa-l vada,
- 31. propovaduia Imparatia lui Dumnezeu si invata pe oameni, cu toata indrazneala si fara nicio piedica, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.