Daniel 8
- 1. "In anul al treilea al domniei imparatului Belsatar, eu, Daniel, am avut o vedenie, afara de cea pe care o avusesem mai inainte.
- 2. Cand am avut vedenia aceasta mi s-a parut ca eram la capitala Susa, in tinutul Elam; si in timpul vedeniei mele ma aflam langa raul Ulai.
- 3. Am ridicat ochii, m-am uitat si iata ca intr-un rau statea un berbec si avea doua coarne; coarnele acestea erau inalte, dar unul era mai inalt decat celalalt, si cel mai inalt a crescut cel din urma.
- 4. Am vazut cum berbecul impungea cu coarnele spre apus, spre miazanoapte si spre miazazi; nicio fiara nu putea sa-i stea impotriva si nimeni nu putea sa scape pe cine-i cadea in mana; ci el facea ce voia, si a ajuns puternic.
- 5. Pe cand ma uitam cu bagare de seama, iata ca a venit un tap de la apus si a cutreierat toata fata pamantului, fara sa se atinga de el; tapul acesta insa avea un corn mare intre ochi.
- 6. A venit pana la berbecul care avea coarne si pe care-l vazusem stand in rau si s-a repezit asupra lui cu toata puterea lui.
- 7. L-am vazut cum s-a apropiat de berbec, s-a aruncat incruntat asupra lui, a izbit pe berbec si i-a frant amandoua coarnele, fara ca berbecul sa i se fi putut impotrivi; l-a trantit la pamant si l-a calcat in picioare, si nimeni n-a scapat pe berbec din mana lui.
- 8. Tapul insa a ajuns foarte puternic; dar cand a fost puternic de tot, i s-a frant cornul cel mare. In locul lui au crescut patru coarne mari, in cele patru vanturi ale cerurilor.
- 9. Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a marit nespus de mult spre miazazi, spre rasarit si spre tara cea minunata.
- 10. S-a inaltat pana la ostirea cerurilor, a doborat la pamant o parte din ostirea aceasta si din stele si le-a calcat in picioare.
- 11. S-a inaltat pana la capetenia ostirii, i-a smuls jertfa necurmata si i-a surpat locul Locasului sau celui Sfant.
- 12. Oastea a fost pedepsita din pricina pacatului savarsit impotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevarul la pamant si a izbutit in ce a inceput.
- 13. Am auzit pe un sfant vorbind; si un alt sfant a intrebat pe cel ce vorbea: "In cata vreme se va implini vedenia despre desfiintarea jertfei necurmate si despre uraciunea pustiirii? Pana cand va fi calcat in picioare Sfantul Locas si ostirea?"
- 14. Si el mi-a zis: "Pana vor trece doua mii trei sute de seri si dimineti; apoi Sfantul Locas va fi curatat!"
- 15. Pe cand eu, Daniel, aveam vedenia aceasta si cautam s-o pricep, iata ca inaintea mea statea cineva care avea infatisarea unui om.
- 16. Si am auzit un glas de om in mijlocul raului Ulai, care a strigat si a zis: "Gabriele, talcuieste-i vedenia aceasta."
- 17. El a venit atunci langa locul unde eram; si la apropierea lui, m-am inspaimantat si am cazut cu fata la pamant. El mi-a zis: "Fii cu luare aminte, fiul omului, caci vedenia priveste vremea sfarsitului!"
- 18. Pe cand imi vorbea el, am cazut cu fata la pamant lesinat. El m-a atins si m-a asezat iarasi in picioare in locul in care ma aflam.
- 19. Apoi mi-a zis: "Iata, iti arat ce se va intampla la vremea de apoi a maniei, caci vedenia aceasta priveste vremea sfarsitului.
- 20. Berbecul pe care l-ai vazut, cu cele doua coarne, sunt imparatii mezilor si persilor.
- 21. Tapul insa este imparatia Greciei, si cornul cel mare dintre ochii lui este cel dintai imparat.
- 22. Cele patru coarne care au crescut in locul acestui corn frant sunt patru imparatii care se vor ridica din neamul acesta, dar care nu vor avea atata putere.
- 23. La sfarsitul stapanirii lor, cand pacatosii vor fi umplut masura nelegiuirilor, se va ridica un imparat fara rusine si viclean.
- 24. El va fi tare, dar nu prin puterea lui insusi; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti in tot ce va incepe, va nimici pe cei puternici si chiar pe poporul sfintilor.
- 25. Din pricina propasirii lui si izbandirii vicleniilor lui, inima i se va ingamfa, va pierde pe multi oameni care traiau linistiti si se va ridica impotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fara ajutorul vreunei maini omenesti.
- 26. Iar vedenia cu serile si diminetile, de care a fost vorba, este adevarata. Tu, pecetluieste vedenia aceasta, caci este cu privire la niste vremuri indepartate."
- 27. Eu, Daniel, am stat lesinat si bolnav mai multe zile; apoi m-am sculat si mi-am vazut de treburile imparatului. Eram uimit de vedenia aceasta, si nimeni nu stia."