Apocalipsa lui Ioan 12
- 1. In cer s-a aratat un semn mare: o femeie invaluita in soare, cu luna sub picioare si cu o cununa de douasprezece stele pe cap.
- 2. Ea era insarcinata, tipa in durerile nasterii si avea un mare chin ca sa nasca.
- 3. In cer s-a mai aratat un alt semn: iata, s-a vazut un mare balaur rosu cu sapte capete, zece coarne si sapte cununi imparatesti pe capete.
- 4. Cu coada tragea dupa el a treia parte din stelele cerului si le arunca pe pamant. Balaurul a stat inaintea femeii, care statea sa nasca, pentru ca sa-i manance copilul, cand il va naste.
- 5. Ea a nascut un fiu, un copil de parte barbateasca. El are sa carmuiasca toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost rapit la Dumnezeu si la scaunul Lui de domnie.
- 6. Si femeia a fugit in pustiu, intr-un loc pregatit de Dumnezeu, ca sa fie hranita acolo o mie doua sute saizeci de zile.
- 7. Si in cer s-a facut un razboi. Mihail si ingerii lui s-au luptat cu balaurul. Si balaurul cu ingerii lui s-au luptat si ei,
- 8. dar n-au putut birui; si locul lor nu li s-a mai gasit in cer.
- 9. Si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit diavolul si Satana, acela care insala intreaga lume, a fost aruncat pe pamant; si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui.
- 10. Si am auzit in cer un glas tare, care zicea: "Acum a venit mantuirea, puterea si imparatia Dumnezeului nostru si stapanirea Hristosului Lui; pentru ca parasul fratilor nostri, care zi si noaptea ii para inaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.
- 11. Ei l-au biruit prin sangele Mielului si prin cuvantul marturisirii lor, si nu si-au iubit viata chiar pana la moarte.
- 12. De aceea, bucurati-va, ceruri si voi care locuiti in ceruri! Vai de voi, pamant si mare! Caci diavolul s-a coborat la voi cuprins de o manie mare, fiindca stie ca are putina vreme."
- 13. Cand s-a vazut balaurul aruncat pe pamant, a inceput sa urmareasca pe femeia care nascuse copilul de parte barbateasca.
- 14. Si cele doua aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii, ca sa zboare cu ele in pustiu, in locul ei unde este hranita o vreme, vremuri si jumatatea unei vremi, departe de fata sarpelui.
- 15. Atunci sarpele a aruncat din gura apa, ca un rau, dupa femeie, ca s-o ia raul.
- 16. Dar pamantul a dat ajutor femeii. Pamantul si-a deschis gura si a inghitit raul pe care-l aruncase balaurul din gura.
- 17. Si balaurul, maniat pe femeie, s-a dus sa faca razboi cu ramasita semintei ei, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si tin marturia lui Isus Hristos.