2 Imparati (2 Regi) 6
- 1. Fiii prorocilor au zis lui Elisei: "Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi.
- 2. Haidem până la Iordan; ca să luăm de-acolo fiecare câte o bârnă şi să ne facem acolo un loc de locuit." Elisei a răspuns: "Duceţi-vă."
- 3. Şi unul din ei a zis: "Fii bun şi vino cu slujitorii tăi." El a răspuns: "Voi merge!"
- 4. A plecat deci cu ei. Ajungând la Iordan, au tăiat lemne.
- 5. Şi pe când tăia unul din ei o bârnă, a căzut fierul de la secure în apă. El a strigat: "Ah! domnul meu, era împrumutat!"
- 6. Omul lui Dumnezeu a zis: "Unde a căzut?" Şi i-a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela, şi fierul de la secure a plutit pe apă.
- 7. Apoi a zis: "Ridică-l!" Şi a întins mâna şi l-a luat.
- 8. Împăratul Siriei era în război cu Israel. Şi, într-un sfat pe care l-a ţinut cu slujitorii săi, a zis: "Tabăra mea va fi în cutare loc."
- 9. Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel: "Fereşte-te să treci pe lângă locul acela, căci acolo sunt ascunşi sirienii."
- 10. Şi împăratul lui Israel a trimis nişte oameni să stea la pândă spre locul pe care i-l spusese şi despre care îl înştiinţase omul lui Dumnezeu. Aceasta s-a întâmplat nu o dată, nici de două ori.
- 11. Împăratului Siriei i s-a tulburat inima. A chemat pe slujitorii săi şi le-a zis: "Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?"
- 12. Unul din slujitorii săi a răspuns: "Nimeni, împărate, domnul meu; dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le rosteşti în odaia ta de culcare."
- 13. Şi împăratul a zis: "Duceţi-vă şi vedeţi unde este, ca să trimit să-l prindă." Au venit şi i-au spus: "Iată că este la Dotan."
- 14. A trimis acolo cai, care şi o oaste puternică. Au ajuns noaptea şi au înconjurat cetatea.
- 15. Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi care. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: "Ah! domnul meu, cum vom face?"
- 16. El a răspuns: "Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei."
- 17. Elisei s-a rugat şi a zis: "Doamne, deschide-i ochii să vadă." Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei.
- 18. Sirienii s-au coborât la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: "Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire." Şi Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei.
- 19. Elisei le-a zis: "Nu este aceasta calea şi nu este aceasta cetatea; veniţi după mine, şi vă voi duce la omul pe care-l căutaţi." Şi i-a dus la Samaria.
- 20. Când au intrat în Samaria, Elisei a zis: "Doamne, deschide ochii oamenilor acestora să vadă!" Şi Domnul le-a deschis ochii şi au văzut că erau în mijlocul Samariei.
- 21. Împăratul lui Israel, văzându-i, a zis lui Elisei: "Să-i măcelăresc? Să-i măcelăresc, părinte?"
- 22. "Să nu-i măcelăreşti", a răspuns Elisei. "Obişnuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe care îi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pâine şi apă, ca să mănânce şi să bea; apoi să se ducă la stăpânul lor."
- 23. Împăratul lui Israel le-a dat un prânz mare, şi ei au mâncat şi au băut; apoi le-a dat drumul, şi au plecat la stăpânul lor. Şi oştile sirienilor nu s-au mai întors pe ţinutul lui Israel.
- 24. După aceea, Ben-Hadad, împăratul Siriei, strângându-şi toată oştirea, s-a suit şi a împresurat Samaria.
- 25. În Samaria a fost o mare foamete, şi atât de mult au strâmtorat-o încât un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint.
- 26. Şi, pe când trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat: "Scapă-mă, împărate, domnul meu!"
- 27. El a răspuns: "Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?"
- 28. Şi împăratul i-a zis: "Ce ai?" Ea a răspuns: "Femeia aceea mi-a zis: "Dă-mi pe fiul tău să-l mâncăm astăzi, şi mâine vom mânca pe fiul meu."
- 29. Noi am fiert pe fiul meu şi l-am mâncat. Şi în ziua următoare i-am zis: "Dă pe fiul tău să-l mâncăm." Dar ea a ascuns pe fiul ei."
- 30. Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, şi-a rupt hainele, când stătea pe zid. Şi poporul a văzut că pe dinăuntru avea un sac de păr pe trup.
- 31. Împăratul a zis: "Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă va rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!"
- 32. Elisei şedea în casă, şi bătrânii şedeau lângă el. Împăratul a trimis pe cineva înainte. Dar înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrânilor: "Vedeţi că acest fiu de ucigaş trimite pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Când va veni solul, închideţi uşa şi opriţi-l la uşă; nu se aude oare sunetul paşilor stăpânului său în urma lui?"
- 33. Pe când le vorbea el încă, solul se şi coborâse la el, şi împăratul a zis: "Iată, răul acesta vine de la Domnul; ce mai am de nădăjduit de la Domnul?"