Psalmii 89
- 1. (O cântare a lui Etan, ezrahitul.) Voi cânta totdeauna îndurările Domnului, voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.
- 2. Căci zic: "Îndurarea are temelii veşnice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!"
- 3. "Am făcut legământ cu alesul Meu" - zice Domnul - "iată ce am jurat robului Meu David:
- 4. "Îţi voi întări sămânţa pe vecie şi-n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie." (Oprire)
- 5. Cerurile laudă minunile Tale, Doamne, şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!
- 6. Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?
- 7. Dumnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor şi de temut pentru toţi cei ce stau în jurul Lui.
- 8. Doamne Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.
- 9. Tu îmblânzeşti mândria mării; când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.
- 10. Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.
- 11. Ale Tale sunt cerurile şi pământul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.
- 12. Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua; Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.
- 13. Braţul Tău este puternic, mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.
- 14. Dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia sunt înaintea feţei Tale.
- 15. Ferice de poporul care cunoaşte sunetul trâmbiţei, care umblă în lumina feţei Tale, Doamne!
- 16. El se bucură neîncetat de Numele Tău şi se făleşte cu dreptatea Ta.
- 17. Căci Tu eşti fala puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.
- 18. Căci Domnul este scutul nostru; Sfântul lui Israel este Împăratul nostru.
- 19. Atunci ai vorbit într-o vedenie preaiubitului Tău şi ai zis: "Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tânăr;
- 20. am găsit pe robul Meu David şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
- 21. Mâna Mea îl va sprijini, şi braţul Meu îl va întări.
- 22. Vrăjmaşul nu-l va prinde, şi cel rău nu-l va apăsa;
- 23. ci voi zdrobi dinaintea lui pe potrivnicii lui şi voi lovi pe cei ce-l urăsc.
- 24. Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el, şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.
- 25. Voi da în mâna lui marea, şi în dreapta lui, râurile.
- 26. El Îmi va zice: "Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele!"
- 27. Iar Eu îl voi face întâiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pământului.
- 28. Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea, şi legământul Meu îi va fi neclintit.
- 29. Îi voi face veşnică sămânţa, şi scaunul lui de domnie, ca zilele cerurilor.
- 30. Dacă fiii lui vor părăsi legea Mea şi nu vor umbla după poruncile Mele,
- 31. dacă vor călca orânduirile Mele şi nu vor păzi poruncile Mele,
- 32. atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua, şi nelegiuirile cu lovituri;
- 33. dar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea de la ei şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;
- 34. nu-Mi voi călca legământul şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele Mele.
- 35. Am jurat odată pe sfinţenia Mea: să mint Eu oare lui David?
- 36. Sămânţa lui va dăinui în veci; scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;
- 37. ca luna va dăinui pe vecie, şi ca martorul credincios din cer. (Oprire)
- 38. Şi totuşi, Tu l-ai îndepărtat şi Te-ai mâniat pe unsul Tău;
- 39. ai nesocotit legământul făcut cu robul Tău; i-ai doborât şi i-ai pângărit cununa.
- 40. I-ai prăbuşit toate zidurile şi i-ai dărâmat toate cetăţuile.
- 41. Toţi trecătorii îl jefuiesc şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.
- 42. Ai înălţat dreapta potrivnicilor lui, ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,
- 43. ai făcut ca ascuţişul sabiei lui să dea înapoi şi nu l-ai sprijinit în luptă.
- 44. Ai pus capăt strălucirii lui şi i-ai trântit la pământ scaunul de domnie;
- 45. i-ai scurtat zilele tinereţii şi l-ai acoperit de ruşine. - (Oprire)
- 46. Până când, Doamne, Te vei ascunde fără încetare şi-Ţi va arde mânia ca focul?
- 47. Adu-Ţi aminte ce scurtă este viaţa mea şi pentru ce nimic ai făcut pe toţi fiii omului.
- 48. Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din Locuinţa morţilor? - (Oprire)
- 49. Unde sunt, Doamne, îndurările Tale dintâi pe care le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta?
- 50. Adu-Ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-Ţi aminte că port în sân ocara multor popoare;
- 51. adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne; de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!
- 52. Binecuvântat să fie Domnul în veci! Amin! Amin!