Pildele sau Proverbele lui Solomon 14
- 1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. -
- 2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. -
- 3. În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
- 4. Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. -
- 5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. -
- 6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
- 7. Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
- 8. Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
- 9. Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
- 10. Inima îşi cunoaşte necazurile şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
- 11. Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
- 12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
- 13. De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. -
- 14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
- 15. Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
- 16. Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. -
- 17. Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. -
- 18. Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. -
- 19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
- 20. Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
- 21. Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
- 22. În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
- 23. Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
- 24. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. -
- 25. Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
- 26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
- 27. Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
- 28. Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. -
- 29. Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
- 30. O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. -
- 31. Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
- 32. Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
- 33. Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
- 34. Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
- 35. Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.