Matei 22
- 1. Isus a luat cuvântul şi le-a vorbit iarăşi în pilde. Şi a zis:
- 2. "Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său.
- 3. A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n-au vrut să vină.
- 4. A trimis iarăşi alţi robi şi le-a zis: "Spuneţi celor poftiţi: "Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă."
- 5. Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.
- 6. Ceilalţi au pus mâna pe robi, şi-au bătut joc de ei şi i-au omorât.
- 7. Când a auzit împăratul, s-a mâniat; a trimis oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.
- 8. Atunci a zis robilor săi: "Nunta este gata; dar cei poftiţi n-au fost vrednici de ea.
- 9. Duceţi-vă, dar, la răspântiile drumurilor şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi."
- 10. Robii au ieşit la răspântii, au strâns pe toţi pe care i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi.
- 11. Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.
- 12. "Prietene", i-a zis el, "cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?" Omul acela a amuţit.
- 13. Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: "Legaţi-i mâinile şi picioarele şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
- 14. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi."
- 15. Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.
- 16. Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: "Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.
- 17. Spune-ne, dar, ce crezi? Se cade să plătim bir cezarului sau nu?"
- 18. Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: "Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor?
- 19. Arătaţi-Mi banul birului." Şi ei I-au adus un ban.
- 20. El i-a întrebat: "Chipul acesta şi slovele scrise pe el ale cui sunt?"
- 21. "Ale cezarului", I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: "Daţi, dar, cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!"
- 22. Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat şi au plecat.
- 23. În aceeaşi zi, au venit la Isus saducheii, care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:
- 24. "Învăţătorule, Moise a zis: "Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său şi să-i ridice urmaş."
- 25. Erau, dar, la noi şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat şi a murit; şi, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.
- 26. Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, până la al şaptelea.
- 27. La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.
- 28. La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut-o de nevastă."
- 29. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
- 30. Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
- 31. Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:
- 32. "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov"? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii."
- 33. Noroadele care ascultau au rămas uimite de învăţătura lui Isus.
- 34. Când au auzit fariseii că Isus a astupat gura saducheilor, s-au strâns la un loc.
- 35. Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare:
- 36. "Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?"
- 37. Isus i-a răspuns: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău."
- 38. Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.
- 39. Iar a doua, asemenea ei, este: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi."
- 40. În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii."
- 41. Pe când erau strânşi la un loc fariseii, Isus i-a întrebat:
- 42. "Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?" "Al lui David", I-au răspuns ei.
- 43. Şi Isus le-a zis: "Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:
- 44. "Domnul a zis Domnului Meu: "Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale"?
- 45. Deci dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?"
- 46. Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Şi, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.