Luca 22
- 1. Praznicul Azimelor, numit Paştile, se apropia.
- 2. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod.
- 3. Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece.
- 4. Iuda s-a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor.
- 5. Ei s-au bucurat şi au căzut la învoială să-i dea bani.
- 6. După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără ştirea norodului.
- 7. Ziua praznicului Azimelor, în care trebuiau jertfite paştile, a venit.
- 8. Şi Isus a trimis pe Petru şi pe Ioan şi le-a zis: "Duceţi-vă de pregătiţi-ne paştile, ca să mâncăm."
- 9. "Unde voieşti să pregătim?", L-au întrebat ei.
- 10. El le-a răspuns: "Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra
- 11. şi spuneţi stăpânului casei: "Învăţătorul îţi zice: "Unde este odaia pentru oaspeţi în care să mănânc paştile cu ucenicii Mei?"
- 12. Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi paştile."
- 13. Ei au plecat şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit paştile.
- 14. Când a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
- 15. El le-a zis: "Am dorit mult să mănânc paştile acestea cu voi înainte de patima Mea;
- 16. căci vă spun că de acum încolo nu le voi mai mânca, până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu."
- 17. Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu şi a zis: "Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi;
- 18. pentru că vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu."
- 19. Apoi a luat pâine; şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi le-a dat-o, zicând: "Acesta este trupul Meu care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea."
- 20. Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul şi li l-a dat, zicând: "Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu care se varsă pentru voi.
- 21. Dar iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta.
- 22. Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!"
- 23. Şi au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.
- 24. Între apostoli s-a iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare.
- 25. Isus le-a zis: "Împăraţii Neamurilor domnesc peste ele; şi celor ce le stăpânesc li se dă numele de binefăcători.
- 26. Voi să nu fiţi aşa. Ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic; şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte.
- 27. Căci care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu totuşi sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujeşte la masă.
- 28. Voi sunteţi aceia care aţi rămas necontenit cu Mine în încercările Mele.
- 29. De aceea vă pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie,
- 30. ca să mâncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea şi să şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel."
- 31. Domnul a zis: "Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul.
- 32. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi."
- 33. "Doamne", I-a zis Petru, "cu Tine sunt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte."
- 34. Şi Isus i-a zis: "Petre, îţi spun că nu va cânta astăzi cocoşul, până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti."
- 35. Apoi le-a mai zis: "Când v-am trimis fără pungă, fără traistă şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva?" "De nimic", I-au răspuns ei.
- 36. Şi El le-a zis: "Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s-o ia; cine are o traistă, de asemenea, s-o ia; şi cine n-are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere o sabie.
- 37. Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: "El a fost pus în numărul celor fărădelege." Şi lucrurile privitoare la Mine sunt gata să se împlinească."
- 38. "Doamne", I-au zis ei, "iată aici două săbii." Şi El le-a zis: "Destul!"
- 39. După ce a ieşit afară, S-a dus, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.
- 40. Când a ajuns la locul acela, le-a zis: "Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită."
- 41. Apoi S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat şi a început să Se roage,
- 42. zicând: "Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta."
- 43. Atunci I s-a arătat un înger din cer, ca să-L întărească.
- 44. A ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge care cădeau pe pământ.
- 45. După ce S-a rugat, S-a sculat şi a venit la ucenici; i-a găsit adormiţi de întristare
- 46. şi le-a zis: "Pentru ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită."
- 47. Pe când grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca să-L sărute.
- 48. Şi Isus i-a zis: "Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?"
- 49. Cei ce erau cu Isus, au văzut ce avea să se întâmple şi au zis: "Doamne, să lovim cu sabia?"
- 50. Şi unul din ei a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă.
- 51. Dar Isus a luat cuvântul şi a zis: "Lăsaţi-i! Până aici!" Şi S-a atins de urechea omului aceluia şi l-a vindecat.
- 52. Isus a zis apoi preoţilor celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului şi bătrânilor care veniseră împotriva Lui: "Aţi ieşit după Mine ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege?
- 53. În toate zilele eram cu voi în Templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului."
- 54. După ce au pus mâna pe Isus, L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe.
- 55. Au aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s-a aşezat şi el printre ei.
- 56. O slujnică l-a văzut cum şedea la para focului, s-a uitat ţintă la el şi a zis: "Şi omul acesta era cu El."
- 57. Dar Petru s-a lepădat şi a zis: "Femeie, nu-L cunosc."
- 58. Peste puţin, l-a văzut un altul şi a zis: "Şi tu eşti unul din oamenii aceia." Iar Petru a zis: "Omule, nu sunt dintre ei."
- 59. Cam după un ceas, un altul întărea acelaşi lucru şi zicea: "Nu mai încape îndoială că şi omul acesta era cu El, căci este galileean."
- 60. Petru a răspuns: "Omule, nu ştiu ce zici." Chiar în clipa aceea, pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul.
- 61. Domnul S-a întors şi S-a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: "Înainte ca să cânte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori."
- 62. Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.
- 63. Oamenii care păzeau pe Isus Îl batjocoreau şi-L băteau.
- 64. L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă şi-L întrebau, zicând: "Proroceşte, cine Te-a lovit?"
- 65. Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocuri.
- 66. Când s-a făcut ziuă, bătrânii norodului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii s-au adunat împreună şi au adus pe Isus în soborul lor. Ei I-au zis:
- 67. "Dacă eşti Tu Hristosul, spune-ne!" Isus le-a răspuns: "Dacă vă voi spune, nu veţi crede;
- 68. şi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde, nici nu-Mi veţi da drumul.
- 69. De acum încolo, Fiul omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu."
- 70. Toţi au zis: "Eşti Tu, dar, Fiul lui Dumnezeu?" Şi El le-a răspuns: "Aşa cum o spuneţi; da, sunt."
- 71. Atunci ei au zis: "Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit-o din gura Lui."