Iov 4
- 1. Elifaz din Teman a luat cuvântul şi a zis:
- 2. "Dacă vom îndrăzni să-ţi vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă?
- 3. De multe ori tu ai învăţat pe alţii şi ai întărit mâinile slăbite.
- 4. Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau şi ai întărit genunchii care se îndoiau.
- 5. Şi acum, când este vorba de tine, eşti slab! Acum, când eşti atins tu, te tulburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău?
- 6. Nădejdea ta, nu-i neprihănirea ta?
- 7. Adu-ţi aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniţi au fost nimiciţi?
- 8. După câte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea şi seamănă nelegiuirea îi seceră roadele!
- 9. Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciţi de vântul mâniei Lui.
- 10. Mugetul leilor încetează, dinţii puilor de lei sunt zdrobiţi!
- 11. Leul bătrân piere din lipsă de pradă, şi puii leoaicei se risipesc.
- 12. Un cuvânt s-a furişat până la mine, şi urechea mea i-a prins sunetele uşoare.
- 13. În clipa când vedeniile de noapte frământă gândul, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc,
- 14. m-a apucat groaza şi spaima, şi toate oasele mi-au tremurat.
- 15. Un duh a trecut pe lângă mine… tot părul mi s-a zbârlit ca ariciul…
- 16. Un chip cu o înfăţişare necunoscută era înaintea ochilor mei. Şi am auzit un glas care şoptea încetişor:
- 17. "Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l-a făcut?
- 18. Dacă n-are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găseşte El greşeli chiar la îngerii Săi,
- 19. cu cât mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, care îşi trag obârşia din ţărână şi pot fi zdrobiţi ca un vierme!
- 20. De dimineaţă până seara sunt zdrobiţi, pier pentru totdeauna şi nimeni nu ţine seama de ei.
- 21. Li se taie firul vieţii: mor şi tot n-au căpătat înţelepciunea!