1 Cronici 17
- 1. Pe când locuia David în casa lui, a zis prorocului Natan: "Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, şi chivotul legământului Domnului este într-un Cort."
- 2. Natan a răspuns lui David: "Fă tot ce-ţi spune inima, căci Dumnezeu este cu tine."
- 3. În noaptea următoare, cuvântul Domnului a vorbit lui Natan:
- 4. "Du-te şi spune robului Meu David: "Aşa vorbeşte Domnul: "Nu tu Îmi vei zidi o Casă de locuit.
- 5. Căci Eu n-am locuit într-o Casă din ziua când am scos pe Israel din Egipt până în ziua de azi; ci am mers din Cort în Cort şi din Locaş în Locaş.
- 6. Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: "Pentru ce nu-Mi zidiţi o Casă de cedru?"
- 7. Acum să spui robului Meu David: "Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: "Te-am luat de la păşune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu, Israel;
- 8. am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta şi ţi-am făcut nume ca numele celor mari de pe pământ:
- 9. am dat o locuinţă poporului Meu Israel, şi l-am sădit ca să fie statornic acolo şi să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească aşa cum îl nimiceau mai înainte
- 10. şi pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu, Israel. Am smerit pe toţi vrăjmaşii tăi. Şi îţi vestesc că Domnul îţi va zidi o Casă.
- 11. Când ţi se vor împlini zilele şi când te vei duce la părinţii tăi, voi ridica sămânţa ta după tine şi anume pe unul din fiii tăi şi-i voi întări domnia.
- 12. El Îmi va zidi o casă, şi-i voi întări pe vecie scaunul lui de domnie.
- 13. Eu îi voi fi Tată, şi el Îmi va fi fiu; şi nu voi îndepărta bunătatea Mea de la el, cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta.
- 14. Îl voi aşeza pentru totdeauna în Casa Mea, şi în Împărăţia Mea scaunul lui de domnie va fi întărit pe vecie."
- 15. Natan a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată vedenia aceasta.
- 16. Şi împăratul David s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: "Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt?
- 17. Şi atât este puţin lucru înaintea Ta, Dumnezeule! Tu vorbeşti şi de casa robului Tău pentru vremurile viitoare. Şi binevoieşti să-Ţi îndrepţi privirile asupra mea în felul oamenilor, Tu care eşti înălţat, Doamne Dumnezeule!
- 18. Ce ar putea să-Ţi mai spună David faţă de slava dată robului Tău? Tu cunoşti pe robul Tău.
- 19. Doamne, din pricina robului Tău şi după inima Ta, ai făcut aceste lucruri mari şi i le-ai descoperit.
- 20. Doamne! Nimeni nu este ca Tine şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.
- 21. Este oare pe pământ un sigur popor care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să-l răscumpere ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ţi faci un nume şi să săvârşeşti minuni şi semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău pe care l-ai răscumpărat din Egipt?
- 22. Tu ai pus pe poporul Tău, Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; şi Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui.
- 23. Acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău şi asupra casei lui să rămână în veac, şi fă după cuvântul Tău!
- 24. Să rămână, pentru ca Numele Tău să fie slăvit pe vecie şi să se spună: "Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!" Şi casa robului Tău David să fie întărită înaintea Ta!
- 25. Căci Tu însuţi, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o casă. De aceea a îndrăznit robul Tău să se roage înaintea Ta.
- 26. Acum, Doamne, Tu eşti adevăratul Dumnezeu şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău.
- 27. Binecuvântă, dar, casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veşnicie!"