Romani 11
- 1. Intreb, dar: "A lepadat Dumnezeu pe poporul Sau?" Nicidecum! Caci si eu sunt israelit, din samanta lui Avraam, din semintia lui Beniamin.
- 2. Dumnezeu n-a lepadat pe poporul Sau pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu stiti ce zice Scriptura, in locul unde vorbeste despre Ilie? Cum se plange el lui Dumnezeu impotriva lui Israel, cand zice:
- 3. "Doamne, pe prorocii Tai i-au omorat, altarele Tale le-au surpat; am ramas eu singur, si cauta sa-mi ia viata"?
- 4. Dar ce-i raspunde Dumnezeu? "Mi-am pastrat sapte mii de barbati care nu si-au plecat genunchiul inaintea lui Baal."
- 5. Tot asa, si in vremea de fata, este o ramasita datorita unei alegeri prin har.
- 6. Si daca este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Si daca este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi fapta.
- 7. Deci ce urmeaza? Ca Israel n-a capatat ce cauta, iar ramasita aleasa a capatat; pe cand ceilalti au fost impietriti,
- 8. dupa cum este scris: "Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca sa nu vada, si urechi ca sa n-auda, pana in ziua de astazi."
- 9. Si David zice: "Masa lor sa li se prefaca intr-o cursa, intr-un lat, intr-un prilej de cadere si intr-o dreapta rasplatire.
- 10. Sa li se intunece ochii ca sa nu vada, si spinarea sa le-o tii mereu garbovita."
- 11. Intreb, dar: "S-au poticnit ei ca sa cada?" Nicidecum! Ci, prin alunecarea lor, s-a facut cu putinta mantuirea Neamurilor, ca sa faca pe Israel gelos;
- 12. daca deci alunecarea lor a fost o bogatie pentru lume, si paguba lor a fost o bogatie pentru Neamuri, ce va fi plinatatea intoarcerii lor?
- 13. V-o spun voua, Neamurilor: "Intrucat sunt apostol al Neamurilor, imi slavesc slujba mea
- 14. si caut ca, daca este cu putinta, sa starnesc gelozia celor din neamul meu si sa mantuiesc pe unii din ei.
- 15. Caci, daca lepadarea lor a adus impacarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decat viata din morti?
- 16. Iar daca cele dintai roade sunt sfinte, si plamadeala este sfanta; si daca radacina este sfanta, si ramurile sunt sfinte.
- 17. Iar daca unele din ramuri au fost taiate, si daca tu, care erai dintr-un maslin salbatic, ai fost altoit in locul lor si ai fost facut partas radacinii si grasimii maslinului,
- 18. nu te fali fata de ramuri. Daca te falesti, sa stii ca nu tu tii radacina, ci radacina te tine pe tine.
- 19. Dar vei zice: "Ramurile au fost taiate, ca sa fiu altoit eu."
- 20. Adevarat: au fost taiate din pricina necredintei lor, si tu stai in picioare prin credinta: nu te ingamfa, dar, ci teme-te!
- 21. Caci daca n-a crutat Dumnezeu ramurile firesti, nu te va cruta nici pe tine.
- 22. Uita-te, dar, la bunatatea si asprimea lui Dumnezeu: asprime fata de cei ce au cazut, si bunatate fata de tine, daca nu incetezi sa ramai in bunatatea aceasta; altminteri, vei fi taiat si tu.
- 23. Si chiar ei, daca nu staruie in necredinta, vor fi altoiti; caci Dumnezeu poate sa-i altoiasca iarasi.
- 24. Fiindca, daca tu, care ai fost taiat dintr-un maslin care din fire era salbatic, ai fost altoit, impotriva firii tale, intr-un maslin bun, cu cat mai mult vor fi altoiti ei, care sunt ramuri firesti, in maslinul lor?
- 25. Fratilor, pentru ca sa nu va socotiti singuri intelepti, nu vreau sa nu stiti taina aceasta: o parte din Israel a cazut intr-o impietrire care va tine pana va intra numarul deplin al Neamurilor.
- 26. Si atunci tot Israelul va fi mantuit, dupa cum este scris: "Izbavitorul va veni din Sion si va indeparta toate nelegiuirile de la Iacov.
- 27. Acesta va fi legamantul pe care-l voi face cu ei, cand le voi sterge pacatele."
- 28. In ce priveste Evanghelia, ei sunt vrajmasi, si aceasta spre binele vostru; dar in ce priveste alegerea, sunt iubiti, din pricina parintilor lor.
- 29. Caci lui Dumnezeu nu-I pare rau de darurile si de chemarea facuta.
- 30. Dupa cum voi odinioara n-ati ascultat de Dumnezeu, si dupa cum, prin neascultarea lor, ati capatat indurare acum,
- 31. tot asa, ei acum n-au ascultat, pentru ca, prin indurarea aratata voua, sa capete si ei indurare.
- 32. Fiindca Dumnezeu a inchis pe toti oamenii in neascultare, ca sa aiba indurare de toti.
- 33. O, adancul bogatiei, intelepciunii si stiintei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judecatile Lui si cat de neintelese sunt caile Lui!
- 34. Si, in adevar, "cine a cunoscut gandul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?
- 35. Cine I-a dat ceva intai, ca sa aiba de primit inapoi?"
- 36. Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava in veci! Amin.