Psalmii 77
- 1. (Catre mai marele cantaretilor. Dupa Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu catre Dumnezeu, strig cu glasul meu catre Dumnezeu, si El ma va asculta.
- 2. In ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mainile imi stau intinse fara curmare; sufletul meu nu vrea nicio mangaiere.
- 3. Mi-aduc aminte de Dumnezeu si gem; ma gandesc adanc in mine si mi se mahneste duhul. - (Oprire)
- 4. Tu imi tii pleoapele deschise; si, de mult ce ma framant, nu pot vorbi.
- 5. Ma gandesc la zilele de demult, la anii de odinioara.
- 6. Ma gandesc la cantarile mele noaptea, cuget adanc inauntrul inimii mele, imi cade duhul pe ganduri si zic:
- 7. "Va lepada Domnul pentru totdeauna? Si nu va mai fi El binevoitor?
- 8. S-a ispravit bunatatea Lui pe vecie? S-a dus fagaduinta Lui pentru totdeauna?
- 9. A uitat Dumnezeu sa aiba mila? Si-a tras El, in mania Lui, inapoi indurarea?" - (Oprire)
- 10. Atunci imi zic: "Ceea ce ma face sa sufar este ca dreapta Celui Preainalt nu mai este aceeasi"…
- 11. Dar tot voi lauda lucrarile Domnului, caci imi aduc aminte de minunile Tale de odinioara;
- 12. da, ma voi gandi la toate lucrarile Tale si voi lua aminte la toate ispravile Tale.
- 13. Dumnezeule, caile Tale sunt sfinte! Care dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?
- 14. Tu esti Dumnezeul care faci minuni; Tu Ti-ai aratat puterea printre popoare.
- 15. Prin bratul Tau, Tu ai izbavit pe poporul Tau, pe fiii lui Iacov si ai lui Iosif. (Oprire)
- 16. Cand Te-au vazut apele, Dumnezeule, cand Te-au vazut apele, s-au cutremurat, si adancurile s-au miscat.
- 17. Norii au turnat apa cu galeata, tunetul a rasunat in nori, si sagetile Tale au zburat in toate partile.
- 18. Tunetul Tau a izbucnit in vartej de vant, fulgerele au luminat lumea, pamantul s-a miscat si s-a cutremurat.
- 19. Ti-ai croit un drum prin mare, o carare prin apele cele mari, si nu Ti s-au mai cunoscut urmele.
- 20. Ai povatuit pe poporul Tau ca pe o turma, prin mana lui Moise si Aaron.